Lipsa de Digitalizare și Provocările Persoanelor în Etate în Obținerea Documentelor de Pensionare
Digitalizarea ar trebui să fie un pas firesc în evoluția unei societăți moderne, oferind o soluție pentru eficientizarea proceselor birocratice și păstrarea documentelor. Cu toate acestea, în România, lipsa de digitalizare a documentelor vechi, în special a celor din perioada comunistă (anii ’50-’90), creează probleme serioase pentru cetățenii care au muncit în acea perioadă. Un exemplu concret este cel al bunicului meu, care a muncit circa 10 ani la Antrepriza de Construcții din București, dar acum, la vârsta pensionării, nu poate dovedi acest lucru din lipsa documentelor necesare.
Birocrația și Povara pentru Pensionari
Situația cu care se confruntă bunicul meu este una tipică pentru mulți pensionari din România. Munca lor de-o viață nu poate fi recunoscută oficial, din cauza lipsei documentelor justificative. În perioada comunistă, majoritatea angajaților care lucrau în construcții și pe șantiere, ocupații care necesită muncă fizică grea, nu aveau de unde să știe că, în lipsa unor documente bine păstrate, la pensionare se vor confrunta cu dificultăți în dovedirea perioadei de lucru.
În plus, schimbările frecvente ale denumirilor și reorganizărilor întreprinderilor de stat, care au avut loc de-a lungul anilor, complică și mai mult situația. Oamenii nu-și mai amintesc denumirea exactă a societăților la care au lucrat sau locațiile precise ale acestor entități. Mai mult, chiar și atunci când își amintesc, documentele pot fi inexistente sau foarte greu de localizat.
Eforturile de Căutare: Un Drum Lung și Frustrant
În încercarea de a găsi documentele care să ateste perioada de muncă a bunicului meu, am căutat în arhivele localităților Brezoaele, Tărtășești și Târgoviște, dar fără succes. De asemenea, am contactat Arhivele Naționale ale României, însă demersurile noastre au fost în zadar. Răspunsurile întârziate și birocrația excesivă sunt obstacole majore în fața celor care încearcă să își revendice drepturile.
Impactul asupra Vieții Pensionarilor
Consecințele acestei lipse de digitalizare și documentare sunt devastatoare pentru pensionari. Cei care au muncit zeci de ani se văd acum confruntați cu pensii mizerabile, care nu reflectă efortul și contribuția lor la societate. Nepăsarea statului față de aceste generații, care au construit efectiv România modernă, este o nedreptate de proporții.
Lipsa accesului la documentele de muncă înseamnă o bătrânețe trăită în sărăcie și nesiguranță. Pentru mulți pensionari, pensia este singura sursă de venit, iar pensiile mici îi condamnă la o viață de privațiuni. Aceasta este o povară emoțională și psihologică uriașă pentru cei care au sperat la o bătrânețe liniștită și demnă.
Necesitatea Digitalizării și Protecția Drepturilor Cetățenilor
Este imperios necesar ca statul român să adopte măsuri urgente pentru digitalizarea și arhivarea corespunzătoare a documentelor din perioada comunistă. Tehnologia modernă permite stocarea și accesarea informațiilor cu ușurință, protejând astfel drepturile cetățenilor și facilitând procesele birocratice.
Autoritățile ar trebui să inițieze programe de colaborare cu Arhivele Naționale, administrațiile locale și alte instituții relevante pentru a identifica, digitaliza și centraliza toate documentele de muncă. Acest lucru nu doar că ar simplifica procesul de obținere a documentelor necesare pentru pensionare, dar ar aduce și o alinare celor care, după o viață de muncă, se confruntă acum cu nesiguranța zilei de mâine.
Concluzie
Povestea bunicului meu este una dintre multele mărturii ale unui sistem birocratic defectuos și nepăsător față de cetățenii săi. Este timpul ca statul să-și asume responsabilitatea și să ia măsuri concrete pentru protejarea drepturilor pensionarilor, prin implementarea unui sistem de digitalizare eficient și accesibil. Doar astfel putem asigura o viață demnă și respectuoasă pentru toți cetățenii care și-au dedicat viața construirii și dezvoltării acestei țări.
