În ultimele luni, subiectul construirii unei fabrici de BCA în comuna Brezoaele a stârnit numeroase discuții în comunitate. Mulți localnici și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu efectele asupra mediului, sănătății și calității vieții din zonă.
Primăria Brezoaele, cât și cetățenii, consideră că orice investiție industrială de anvergură necesită o analiză echilibrată, corect informată și bazată pe date tehnice oficiale.
În urma publicării Deciziei de încadrare nr. 78 din 02.12.2024 emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Dâmbovița, privind proiectul PUZ – construire fabrică BCA P+3E în sat Brezoaia, am analizat pe larg documentația oficială și am comparat temerile oamenilor cu datele oficiale și tehnice din document.
Iată ce am aflat:
1. Descrierea proiectului și amplasamentului
Proiectul vizează construirea unei fabrici de beton celular autoclavizat (BCA), pe un teren de 122.008 mp, în zona industrială a satului Brezoaia, la aproximativ 635 metri de zona de locuințe. Conform documentației:
- În cadrul fabricii vor funcționa hale de producție, silozuri, bazine, platforme de depozitare, o zonă administrativă și spații verzi (29,8% din suprafață).
- Procentul de ocupare a terenului este de 50%, iar înălțimea maximă a clădirilor este de 27 metri.
- Accesul se face din DJ 151E și un drum de exploatare secundar.
2. Aspecte tehnologice relevante
Procesul de producție presupune următoarele etape:
- Măcinarea și amestecarea materiilor prime (nisip, ciment, var, ghips, pastă de aluminiu) în sistem umed.
- Turnarea amestecului în tipare, expandarea prin reacție chimică între aluminiu și var, întărirea și tăierea blocurilor.
- Autoclavizarea produselor în instalații speciale cu abur la presiuni ridicate.
- Ambalarea și livrarea pe platforme exterioare.
Surse de emisii identificate:
- Praful de la manipularea nisipului și materiilor prime, controlat prin umezire permanentă și silozuri prevăzute cu filtre.
- Emisii de gaze din cazanul de abur (16 tone/oră), dotat cu coș de evacuare și instalații de filtrare.
- Emisii de vapori în procesul de golire a autoclavelor.
Consumul estimat:
- Apă: din foraj propriu pentru procesul tehnologic și menajer.
- Energie: dintr-un parc fotovoltaic propriu, parțial autonom.
3. Riscuri de mediu identificate
Poluarea aerului
Praful de silice și particulele rezultate din manipularea nisipului și cimentului sunt periculoase în lipsa unor măsuri adecvate. Conform documentației, acestea vor fi controlate prin:
- Sisteme de umezire permanentă în padocuri.
- Filtre industriale la descărcarea materialelor.
- Închiderea ermetică a instalațiilor de manipulare a cimentului și varului.
Măsuri tehnice necesare:
- Sisteme de umezire automată în zonele de depozitare a nisipului și materiilor pulverulente, astfel încât praful să nu se poată ridica în atmosferă.
- Filtre de mare eficiență (tip HEPA industrial) la punctele de descărcare și manipulare a materialelor, inclusiv în zona silozurilor.
- Închiderea ermetică a instalațiilor de manipulare, transport și descărcare a cimentului, varului și aluminiului sub formă de pastă, pentru a preveni dispersia particulelor în aer.
- Monitorizarea continuă a calității aerului în incinta fabricii și în proximitate, cu stații automate de măsurare a concentrației de particule PM2.5 și PM10.
- Asigurarea ventilației cu presiune controlată în zonele de proces, pentru a evita scăpările accidentale de pulberi.
Emisiile de gaze
Cazanul de abur va genera emisii de CO, CO₂, NOx și SO₂, evacuate prin coșuri cu filtre. Deși tehnologia este standardizată, aceste emisii trebuie monitorizate permanent.
Măsuri tehnice necesare:
- Montarea de coșuri de evacuare cu sisteme de filtrare pe fiecare cazan, dotate cu filtre catalitice pentru reducerea NOx și filtre umede sau uscate pentru reducerea SO₂.
- Utilizarea unui combustibil curat, cu conținut redus de sulf (gaze naturale sau combustibil lichid cu conținut scăzut de sulf – sau chiar electric)
- Instalarea de senzori de monitorizare în timp real a emisiilor pe fiecare coș, conectate la un sistem centralizat care să alerteze automat în caz de depășire a limitelor legale.
- Realizarea periodică a măsurătorilor acreditate ale emisiilor (rapoarte lunare și anuale).
Consumul de apă
Se vor utiliza surse proprii (puț forat), captând straturi acvifere până la 50 metri. Riscul pentru pânza freatică superficială este limitat, însă un consum ridicat poate contribui pe termen lung la scăderea nivelului acviferelor din zonă.
Măsuri tehnice necesare:
- Limitarea volumului de apă extras la niveluri strict necesare, în baza unei autorizații de gospodărire a apelor, cu valori maxime stabilite.
- Instalarea de contoare și sisteme automate de monitorizare a consumului de apă, cu raportare lunară către autorități.
- Reciclarea și reutilizarea apei uzate tehnologice în proporție de minimum 80% în cadrul proceselor industriale.
- Folosirea apei meteorice colectate pentru spălări, irigații și rezervă de incendiu, pentru a reduce consumul din foraje.
Poluarea apelor
Apele uzate tehnologice vor fi reciclate intern, iar apele pluviale vor fi colectate și trecute prin separatoare de hidrocarburi. Apele menajere vor fi colectate în bazine vidanjabile.
Măsuri tehnice necesare:
- Recircularea apelor uzate tehnologice în instalații de epurare proprii (decantoare, filtre mecanice și chimice) și reutilizarea lor în procese.
- Colectarea separată a apelor menajere în bazine vidanjabile, vidanjate periodic de operatori autorizați.
- Amenajarea de separatoare de hidrocarburi pentru apele pluviale de pe platformele carosabile, cu mentenanță periodică.
- Interzicerea deversărilor directe în sol sau în rețeaua publică, până la racordarea la sistemul centralizat de canalizare.
Zgomot și vibrații
Activitatea industrială implică utilaje grele, mori, cazane, transport rutier de mare tonaj. Conform planului, amplasamentul respectă distanțele minime legale față de locuințe.
Măsuri tehnice necesare:
- Utilizarea de echipamente moderne, silențioase, certificate pentru niveluri reduse de zgomot.
- Montarea de bariere fonice sau perdele verzi între fabrică și zonele locuite.
- Respectarea strictă a programului de lucru în intervalele orare legale, fără activități zgomotoase pe timp de noapte.
- Monitorizarea periodică a nivelului de zgomot în perimetrul fabricii și în zonele locuite apropiate.
- Evitarea circulației camioanelor de mare tonaj în intervale de vârf sau noaptea.
4. Riscuri pentru sănătatea publică
Principalele probleme invocate de comunitate se referă la:
- Expunerea la particule fine de praf, cu potențial carcinogen.
- Riscurile neurologice asociate particulelor de aluminiu.
- Zgomot industrial și disconfort psiho-social.
Răspuns tehnic:
- Dacă măsurile tehnologice sunt aplicate corect (filtrare, recirculare, umezire, izolare fonică), aceste riscuri sunt controlabile.
- Fabricile moderne de BCA din Uniunea Europeană respectă norme stricte pentru astfel de emisii.
- Amplasarea în zona industrială la 635 metri de locuințe reduce riscul expunerii directe a populației.
Măsuri tehnice necesare:
- Filtre industriale performante (HEPA sau electrostatice) la toate punctele de emisie.
- Ventilație controlată cu presiune negativă în zonele de producție.
- Umezirea constantă a materialelor în padocuri și utilizarea de transportoare închise.
- Stații automate de monitorizare a particulelor fine în vecinătatea fabricii și în zona locuințelor.
- Dozarea pastei de aluminiu în instalații complet închise, cu ventilație separată și exhaustoare prevăzute cu filtre.
- Limitarea accesului personalului neechipat în zonele cu potențial de expunere.
- Monitorizarea concentrației de aluminiu în aerul din incintă, cu rapoarte periodice.
- Echipamente de protecție pentru muncitori (măști cu filtru special pentru aluminiu, mănuși, combinezoane).
- Perdele vegetale perimetrale, cu rol fonoabsorbant.
- Campanii periodice de informare a comunității privind măsurile implementate și rezultatele monitorizării.
5. Riscuri economice și sociale
- Posibila depreciere a valorii proprietăților din vecinătate.
- Creșterea traficului greu pe drumurile locale.
- Transformarea zonei rurale într-o zonă industrială.
Prezența unei facilități industriale de mare capacitate în apropierea zonelor rezidențiale poate conduce, în timp, la scăderea valorii de piață a proprietăților. În zonele rurale, unde caracterul natural și liniștit reprezintă un avantaj competitiv, industrializarea are un efect negativ asupra atractivității pentru potențiali cumpărători sau investitori.
Industrializarea poate modifica ireversibil caracterul unei localități, afectând specificul rural, stilul de viață tradițional, turismul local sau economia agricolă. Riscul apare atunci când astfel de proiecte se dezvoltă fără un plan de dezvoltare urbanistică coerent.
Măsuri necesare:
- Definirea prin PUG și PUZ a unei zone industriale bine delimitate, cu distanțe de protecție față de zonele locuite, clar stipulate în regulamentul local de urbanism.
- Menținerea și protejarea zonelor agricole și de locuire, cu restricții clare pentru extinderea activităților industriale în afara perimetrului stabilit.
- Implementarea unor zone verzi perimetrale obligatorii, cu rol de barieră vizuală și fonică, care să protejeze cartierele de locuințe.
- Introducerea unui fond de compensare suportat de investitor, destinat comunității, pentru acoperirea potențialelor pierderi de valoare sau pentru proiecte sociale, culturale sau educaționale locale.
- Stabilirea de trasee clare pentru transportul greu, obligatoriu separate de arterele principale ale satului, pentru a proteja zonele rezidențiale și de interes public.
- Supravegherea traficului prin camere video instalate pe drumurile de acces industrial, cu monitorizare continuă de către Poliția Locală și Primărie.
Fapt:
Accesul fabricii se face din DJ 151E, iar beneficiarul nu are obligația fermă de modernizare a drumurilor, cedând doar 1,8% din teren în acest scop. Traficul va crește semnificativ, iar lipsa unor investiții în infrastructură poate afecta negativ siguranța rutieră și confortul locuitorilor.
6. Beneficiile proiectului
- Crearea a circa 100 de locuri de muncă directe (confirmat prin capacitatea vestiarelor și spațiilor administrative).
- Creșterea veniturilor la bugetul local prin taxe și impozite.
- Dezvoltarea zonei industriale și atragerea de noi investiții.
- Utilizarea energiei regenerabile (parc fotovoltaic propriu).
- Posibilă extindere a rețelelor de apă și canalizare în zonă.
7. Concluzii
Din punct de vedere tehnic, fabrica are un proces tehnologic bine controlabil, în condițiile respectării stricte a măsurilor declarate.
Riscurile asupra mediului și sănătății publice sunt foarte mici dacă:
- Se monitorizează permanent emisiile și calitatea apelor.
- Se respectă normele privind manipularea materialelor și gestionarea deșeurilor.
- Se menține o zonă tampon eficientă între fabrică și locuințe.
- Consumul de apă din foraje proprii trebuie corelat atent cu situația hidrogeologică locală, pentru a evita afectarea resurselor agricole.
- Traficul rutier greu reprezintă în continuare un risc important pentru comunitate, iar Primăria are obligația să negocieze modernizarea infrastructurii și să stabilească reguli clare de circulație.
- Locurile de muncă, deși reduse ca număr, pot reprezenta un beneficiu local dacă angajările se fac prioritar din comună.
- Comunicarea cu locuitorii trebuie să continue, iar proiectul să fie permanent monitorizat.
8. Recomandări
- Introducerea unui sistem de monitorizare publică a calității aerului și apelor.
- Stabilirea unui protocol clar pentru gestionarea traficului greu.
- Negocierea unui acord ferm cu investitorul pentru modernizarea drumurilor.
- Crearea unui comitet consultativ format din autorități, cetățeni și reprezentanți ai investitorului pentru urmărirea proiectului.
- Cererea de garanții financiare pentru refacerea mediului în cazul unor posibile degradării.
- dovezi tehnice privind implementarea măsurilor
Mai jos am atașat Decizia de încadrare nr. 78 din 02.12.2024 emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Dâmbovița
