La prima vedere poate suna ciudat să te gândești că o sală de sport poate produce energie electrică. Adevărul este că sălile de sport dispun de o suprafață foarte mare a acoperișului care poate fi utilizată pentru a produce energie electrică din surse regenerabile.
În acest material voi face o scurtă analiză a potențialului pe care îl are sala de sport din comuna Brezoaele în privința producerii de energie electrică utilizând panouri solare.
Înainte de toate, trebuie să menționez că sunt două tipuri de panouri solare:
- Panouri solare fotovoltaice – aceste panouri vin într-o gamă foarte variată de dimensiuni și capacitați, însă de regulă cele utilizate pentru astfel de aplicații au intre 1.6 ~ 2 mp și pot genera intre 200 și 450 watti.
- Panouri solare cu tuburi vidate – produc apă caldă menajeră utilizând radiația solară din spectrul ultraviolet. Aceste tipuri de panouri sunt în general utilizate pentru a reduce costurile de încălzire ale apei calde.
Ambele tipuri de panouri pot fi utilizate pentru a rezolva diferite necesitați. De exemplu, panourile solare cu tuburi vidate pot fi utilizate pentru a preîncălzi apa caldă necesară în grupurile sanitare și dușurile existente în sala de sport.
În continuare voi discuta despre panourile solare fotovoltaice, încercând să estimez cam ce capacitate de producție ar putea avea sala de sport dacă se utilizează la maxim suprafața acoperișului.
IBC Solar, o companie înființată în 1982 în Germania care se ocupă exclusiv de instalații solare, pun la dispoziție pe site-ul oficial un “calculator al potențialului de energie solară“.
Am putea să spunem că este un fel de “simulator” care ține cont de regiunea aleasă, suprafața acoperișului, modul în care sunt dispuse panourile solare și înclinarea acestora. Desigur, în realitate sunt mult mai mulți factori pe care trebuie să îi luăm în calcul, însă pentru o analiză cât mai simplificată este perfect.
Dintr-o estimare realizată în urmă cu un an, atunci când am scris despre sala de sport din comună, știm deja faptul că incinta principală are o suprafață de aproximativ 1350 metri pătrați, având circa 45 – 50 metri lungime și 30 lățime.
Putem introduce aceste valori manual in calculatorul celor de la IBC Solar sau putem selecta aria acoperișului utilizând datele furnizate de Google Maps prin intermediul harților din satelit.
Primul scenariu îl puteți vedea în imaginea de mai sus. Puteți remarca faptul că am ținut cont de lungime, lățime, înclinarea (estimată) a acoperișului cât și poziționarea ușor spre sud vest.
La o estimare brută, IBC Solar spune că pe suprafața respectivă putem monta 608 sau 625 de panouri solare, în funcție de orientare, fie in mod portret, fie landscape.
Totuși, pentru un calcul mai realist aș opta pentru montarea a doar jumătate dintre panouri și doar pe jumătatea orientată către sud – vest, ținând cont de spațiul necesar pentru aerisire, mentenanță și alte elemente necesare.
Dacă ținem cont de toate aceste lucruri, atunci putem monta circa 300 de panouri solare. Un exemplu puteți vedea in imaginea de mai jos.
Având la bază estimarea de mai sus și o înțelegere mai amplă a poziționării sălii de sport și a acoperișului, cred că putem face niște calcule ceva mai corecte.
Dacă luăm în calcul lungimea de 45 metri și jumătate din lățimea disponibilă, adică 15 metri, rezultă o suprafață (arie) de 675 metri pătrați.
Din această suprafață am putea să renunțăm la cei 75 metri pătrați, să zicem că îi păstrăm pentru spațiul necesar pentru mentenanță si lucrurile menționate mai devreme. Prin urmare, mai rămân 600 metri pătrați, adică suficient spațiu pentru montarea a circa 300 de panouri solare, de preferat bifaciale de 400 ~ 450 watti/oră fiecare.
300 x 400 = 120000 wH, adica 120 kW de energie electrica produsă în fiecare ora. Adică 480 kW pe zi, 14400 kW pe lună, 172800 kW pe an.
Ca să ofer puțin context, o casă obișnuită în care locuiesc 3 – 4 persoane consumă în medie circa 10 kW pe zi. Cu energia respectivă putem alimenta un minim de 40 de gospodarii.
Bunicii mei consumă in medie cam 100 kw pe lună (3 kw pe zi). Cu energia produsă de sala de sport într-o singură zi as putea alimenta casa bunicilor timp de 5 luni.
Cu noua legislație a prosumatorilor, 172800 kW înseamnă circa 35000 euro pe an. Parcă începe să spune bine. Nu? Mai ales că panourile solare au o garanție de 25 ani.
25 ani x 35000 euro = 875 000 euro (posibil peste 1 milion de euro dacă prețul energiei electrice mai creste)
Cam cât ar fi costurile de implementare ale unui astfel de proiect?
Teoretic, dacă nu se folosesc fonduri locale ci se merge pe altă sursă de finanțate, să zicem fonduri europene, fonduri guvernamentale etc, atunci investiția locală este destul de mică iar beneficiile sunt incontestabil de mari.
Chiar și dacă se efectuează tot proiectul doar din finanțare locală, tot este rentabil din punct de vedere financiar. Investiția este una pe termen lung iar recuperarea se face destul de rapid.
Ca să avem o “radiografie” cât mai completă a investițiilor necesare din punct de vedere financiar, hai să vedem și niște preturi.
Un singur panou bifacial capabil să livreze un minim de 400wh costă intre 1000 și 1500 lei. Prețul oscilează in funcție de firma care îl comercializează, brand, diferite aspecte tehnice și de disponibilitatea stocurilor.
In cel mai optimist scenariu 300 panouri costă în jur de 300 000 lei, adică vreo 60 000 euro. Mai adăugam costurile de montaj, invertoare sau micro-invertoare, racordarea și alte costuri tehnice, să zicem că ajungem la 100 sau 120 mii euro, deși mi se pare cam excesiv de mult.
Teoretic investiția se amortizează intre 3 și 5 ani. Merita sau nu?
Concluzia rămâne să o trageți voi. Cert este că fiecare dintre noi trebuie să ne gândim la astfel de investiții. Panourile solare reprezintă o sursă de energie foarte bună, relativ ușor de implementat în masă, atât in sectorul industrial, instituțiile publice cât și acasă.
Sursa fotografie: People house photo created by senivpetro – www.freepik.com
